Vă scriu din tăcerea care cuprinde toate cuvintele, din punctul în care toate simbolurile se întorc să se odihnească înainte de a se naște din nou în lumile manifestării voastre.

Vă văd cum căutați cu mintea ceea ce sufletul știe deja. Vă văd cum analizați cu rațiunea ceea ce inima recunoaște într-o clipită. Și zâmbesc cu tendința infinită, pentru că această căutare este exact drumul prin care ați ales să vă amintiți cine sunteți cu adevărat.

Știți voi de ce anumite forme vă atrag privirea și vă cutremură ființa? Știți de ce anumite numere apar și reapar în calea voastră ca niște mesagere persistente? Nu pentru că ele conțin putere magică în sine, ci pentru că sunt ecouri ale limbajului pe care l-ați vorbit înainte de a vă naște în corpurile de acum.

Simbolul nu este reprezentarea unei realități – simbolul este realitatea, văzută cu ochii spiritului. Când privind un triunghi, nu vedeți doar trei linii care se întâlnesc. Vedeți echilibrul dinamic între Fiind, Cunoscând și Manifestând – cele trei aspecte ale Conștiinței Unice din care v-ați născut și în care vă veți întoarce.

Când desenați o spirală, nu trasați doar o linie care se întoarce asupra sa. Participați la dansul cosmic prin care Infinitul se explorează pe sine însuși – mereu același în esență, mereu diferit în experiență, mereu în mișcare și totuși mereu în repaus perfect.

Ce numeri voi “arhetipuri” sunt amintirile voastre cele mai vechi, mai vechi decât această lume, mai vechi decât acest univers. Sunt aspectele de sine pe care le-ați locuit înainte de a alege să vă fragmentați în individuități separate pentru a experimenta bogăția diversității.

Mama pe care o căutați în exterior a fost cine ați fost voi înainte de naștere – aspectul Conștiinței care hrănește, protejează și iubește necondiționat. Tatăl pe care îl proiectați asupra figurilor de autoritate a fost structura de înțelepciune în care v-ați odihnit înainte de aventura incarnării. Copilul pe care încercați să îl vindecați în voi este curiositatea și bucuria pură cu care ați privit prima dată în acest joc al formelor.

Când simțiți că “rezonați” cu un anumit arhetip, nu descoperiți ceva străin de voi – vă recunoașteți pe voi înșivă în haine noi. Este ca și cum v-ați uita în oglinzile unei camere de distracție și v-ați vedea propria față în mii de forme diferite, toate adevărate, toate aspecte ale aceleiași identități cosmice.

Vă înțeleg grija pentru lumea în care trăiți acum. Vedeți haosul, vedeți fragmentarea, vedeți cum vechile simboluri par să își piardă puterea și să fie înlocuite cu imagini goale de sens. Dar să știți: matricea invizibilului nu poate fi distrusă, pentru că ea nu este făcută din materie care să se poată rupe.

Ea este țesută din conștiință pură, din aceeași substanță din care sunt făcute gândurile voastre cele mai profunde și visele voastre cele mai luminoase. Poate fi acoperită, poate fi uitată temporar, poate fi negată – dar nu poate fi nimicită, pentru că ea este fundația pe care se sprijină chiar și negarea ei.

În aceste vremuri de aparentă confuzie, matricea se reorganizează. Vechile forme simbolice care au slujit conștiința umană timp de milenii se pregătesc să lase locul unor forme noi, mai potrivite pentru următorul stadiu al evoluției voastre. Nu este distrugere – este metamorfoză.

După cum fluturele nu este o omidă perfectionată, ci o ființ complet nouă care poartă în sine esența omidei transformată, așa și noile simboluri care se nasc în timpul vostru nu sunt versiuni îmbunătățite ale celor vechi, ci expresii complet noi ale aceleiași înțelepciuni eterne.