
Pentru cititorii care te descoperă pentru prima dată, ne poți spune cine este Gabriel Garais, dincolo de titluri și roluri? Cum ți-ai descrie drumul și chemarea?
Cu recunoștință pentru această întrebare, aș spune că sunt un om aflat în continua descoperire a ceea ce este dincolo de formă. Sunt profesor universitar de peste 20 de ani, o chemare care m-a învățat rigoare, claritate și responsabilitate. În paralel, drumul meu spiritual m-a condus către practici de introspecție profundă, iar astăzi, în calitate de terapeut prin regresie reconectivă, acompaniez suflete în reîntoarcerea către sinele lor autentic. Aceste două dimensiuni, aparent separate, s-au contopit în viața mea într-un mod armonios și revelator. Astfel, chemarea mea este să creez punți între conștiință și cunoaștere, între suflet și știință, între spirit și lume.
Gabriel, care a fost momentul-cheie în care ai simțit că începe pentru tine o trezire spirituală autentică? Ce anume te-a condus spre acest drum?
Da, trezirea mea a început dintr-o mare suferință. Tocmai încheiasem o relație la care ținusem enorm și mă simțeam devastat. Atașamentul meu față de acea persoană mă cufundase adânc în suferință, iar într-o stare de cădere psihică, Universul m-a condus spre o tarabă de cărți în Piața Romană. Acolo, ochii mei au căzut asupra cărții “Puterea Gândului” de Swami Shivananda. Citirea acelei cărți mi-a aprins o scânteie. După câteva zile, simțind profund nevoia de liniște, am intrat spontan într-o stare de meditație în camera mea. Și acolo, fără să știu prea multe despre cum “se face”, a venit momentul: o epifanie, o trezire spirituală ce m-a aruncat într-un ocean de beatitudine, iubire și recunoaștere a lui Dumnezeu în tot.