Tag: paradoxul iubirii

Essentia Momentum TOTUNA #11 Arta ca portal al transformării conștiinței Perspective asupra vieții omului Omul modern trăiește o paradoxală tragedie: deținând în sine capacitatea de a crea universuri, alege să își construiască propriile gratii. Se definește prin limitări – “nu sunt suficient de talentat”, “nu sunt creativ”, “arta este pentru artiști”. Și în această definire constantă prin negație, psihicul uman se contractă, se micșorează, se retrage în siguranta îngrozitoare a mediocrității acceptate. Există ceva aproape sadistic în această dedicare către propria micime. O voluptate ascunsă în a spune “eu nu pot”. Pentru că micul eu, cu toate temerile și limitările sale, oferă ceva pe care vastitatea nu-l poate oferi: controlul iluzoriu. Dacă rămân mic, dacă nu încerc, dacă nu creez – nu voi eșua.Nu voi fi judecat. Nu voi fi văzut. Pot rămâne în siguranța invizibilității. Dar prețul acestei siguranțe este viața însăși. Arta ca instigare la trădarea limitărilor Ce este, de fapt, arta? Nu vorbim despre pictură sau sculptură, despre muzee și galerii. Vorbim despre acel gest primordial prin care conștiința umană refuză să mai fie prizonieră a realității aparente și îndrăznește să declare: “Poate exista altfel. Pot să creez altfel.” Arta este primul act de rebeliune împotriva destinului ca fatalitate. Este momentul în care omul încetează să fie subiect pasiv al circumstanțelor și devine autor al propriei realități. Nu reprezentare a lumii – ci re-creare a ei. Micul om, cu viziunea sa îngustă, nu este o eroare. Este o strategie de supraviețuire evolutivă. Pentru animalul uman care a trebuit să evite prădători, să găsească hrană, să se reproducă – o viziune îngustă, concentrată pe imediat și concret, era utilă. Periculoasă era reveria, visarea, expansiunea conștiinței. Dar ceea ce a fost cândva supraviețuire a devenit acum închisoare. Omul contemporan nu mai este amenințat de lei și urși. Este amenințat de propriile sale construcții mentale. De credințele limitative moștenite. De sistemele de gândire care îl mențin mic pentru a-l menține controlabil. Societatea cultivă acest om mic. Îl premiază pentru conformism, îl pedepsește pentru originalitate. Sistemul educațional îi spune copilului să coloreze între linii, să nu iasă din tipar, să reproducă, nu să creeze. Și astfel, încet-încet, creatorul interior se adoarme. Se retrage. Devine o șoaptă uitată în adâncul psihicului. Redescoperirea creatorului interior Dar creatorul nu moare niciodată. El așteaptă. În fiecare om există un artist așteptând să fie recunoscut – nu ca profesie, ci ca stare naturală a ființei. Copilul creează fără efort. Desenează fără să se întrebe dacă este bun. Cântă fără să se preocupe de voce. Dansează fără să se compare. Pentru că, în stadiul său de conștiință necoruptă de condiționate sociale, el este creatorul. Nu se gândește la creație – o trăiește. Ceea ce numim “artă” nu este un talent rar, rezervat unor aleși. Tot.Una Ediția #10 | Simboluri și Arhetipuri – Matricea Invizibilului | Audiobook Complet 🌟 Omul mic este supus. Supus circumstanțelor, părerilor altora, limitărilor autoimpuse, fricii de a fi văzut. Această supunere este menținută prin uitarea propriei puteri creatoare. Sistemele de control – fie ele sociale, politice, religioase – prosperă atunci când omul își uită natura creatoare. Pentru că un om care își amintește că este creator nu mai poate fi controlat. El nu mai așteaptă permisiunea să trăiască. Nu mai caută validare externă. Nu mai acceptă limitări arbitrare. Arta devine astfel instrumentul eliberării psihice. Nu prin mesaj politic sau social – ci prin actul creator în sine. În momentul creației, experimentezi suveranitatea. Ești tu cel care decide. Tu cel care alege. Tu cel care dă formă haosului. Această experiență, repetată, transformă structura psihicului. Crezi mai puțin în limitări. Ești mai puțin supus fricii. Îți asumi mai mult riscul de a fi văzut, de a fi autentic, de a fi vast. Citește articolul Să fim clari: nu vorbim despre artă ca hobby sau distracție. Vorbim despre artă ca practică spirituală, ca inginerie interioară. Atunci când creezi cu conștiință deplină, tu nu doar produci un obiect extern. Tu îți reconstruiești arhitectura interioară. Fiecare act creator este o reprogramare a limitărilor. Fiecare experiență a fluxului creator este o reamintire a stării tale naturale de expansiune. Psihicul uman funcționează prin modele, prin șabloane repetitive. Frica creează șabloane de evitare. Trauma creează șabloane de protecție. Condiționarea socială creează șabloane de conformism. Și aceste șabloane devin atât de puternice încât par realitate fixă. Arta sparge șabloanele. În actul creator autentic, intri într-o stare în care vechile modele nu mai funcționează. Nu poți crea din frică – frica paralizează. Nu poți crea din conformism – creația cere originalitate. Nu poți crea din control – creația cere abandon. Astfel, procesul creator devine decondiționare. Devine revenire la esența ta, la acea conștiință liberă, jucăușă, care exista pre-limitare. Mell CoFondator The Meditation Academy Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Călătoria sa îmbină rigoarea cercetătorului spiritual cu sensibilitatea terapeutului și curajul omului care a ales să trăiască autentic. Prin metoda proprie – IRMA – și prin scrierile sale, Mell explorează locul unde se întâlnesc introspecția, rugăciunea, meditația și atemporabilitatea, deschizând cititorilor și practicanților un drum către unitate și adevăr interior. Youtube Spotify       mell.space Articol, Essentia Momentum, Numarul 10, Numarul 11, Revista TotUna Essentia Momentum – Arta ca portal al transformării conștiinței November 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 10, Revista TotUna Essentia Momentum – Simbolul ca punte între lumi September 29, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 9, Revista TotUna Essentia Momentum – Paradoxul Iubirii September 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 8, Revista TotUna Essentia Momentum – Natura și algoritmul numerologic August 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 3, Numarul 4, Revista TotUna Essentia -Banii și Timpul July 3, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 4, Revista TotUna Essentia – Asumarea autenticității July 2, 2025 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Read more

Essentia Momentum TOTUNA #10 Simbolul ca punte între lumi Perspective asupra vieții omului În epoca informației instantanee, când cuvintele se multiplică exponențial dar înțelesul lor pare să se dilueze, simbolurile își revendică rolul de mesageri ai adevărului profund. Nu mai vorbim despre simple reprezentări grafice sau metafore poetice, ci despre coduri energetice care transcend barierele lingvistice, culturale și temporale, conectându-ne direct cu matricea invizibilă a existenței. Trăim într-o paradoxală sărăcie simbolică în mijlocul abundenței informaționale. Emoji-urile au înlocuit nuanțele emoționale, hashtag-urile au redus complexitatea gândirii la etichete consumabile, iar algoritmii ne alimentează cu simboluri artificiale menite să ne manipuleze, nu să ne îmbogățească conștiința. Această degradare a limbajului simbolic nu este doar o problemă estetică – este o criză existențială. Când pierdem accesul la simbolurile autentice, pierdem și capacitatea de a ne conecta cu straturile mai profunde ale realității. Rămânem prinși la suprafața fenomenelor, incapabili să percepem ordinea invizibilă care le guvernează. Din perspectiva fizicii cuantice, simbolurile funcționează ca „portale dimensionale” care permit conștiinței să acceseze informații din câmpurile morfice – acele matrici energetice ce păstrează memoria colectivă a umanității. Un simbol autentic nu doar că reprezintă o realitate, ci o invocă, o face prezentă în câmpul experienței noastre. Cercetările asupra efectului observatorului în mecanica cuantică ne arată că atenția conștientă poate influența structura realității la nivel subatomic. Simbolurile funcționează ca lentile de focalizare pentru această atenție, concentrând intenția noastră asupra anumitor aspecte ale matricei existențiale. Privind realitatea socială actuală prin lentila arhetipurilor jungiene, descoperim că haosul aparent ascunde o dramă simbolică profundă.   Eroul și criza globală – Îl vedem în medicii care au ținut piept pandemiei, în voluntarii care sprijină refugiați sau în tinerii activiști pentru climă. Acești eroi nu se luptă cu dragoni de basm, ci cu viruși, sărăcie și indiferență colectivă. Totodată, „Eroul digital” apare în fiecare dintre noi când încercăm să jonglăm cu prea multe roluri: angajat, părinte, partener, creator de conținut… Uneori capeți senzația că misiunea principală este să supraviețuiești notificărilor de pe telefon.   Mama și planeta – Mama se exprimă astăzi prin criza climatică. Natura, ca Mamă rănită, strigă prin incendii, furtuni și secete. În același timp, arhetipul mamei hrănitoare renaște în mișcarea pentru hrana conștientă, în agriculturile regenerative și în apelurile pentru un stil de viață sustenabil. Iar la nivel personal, Mama digitală e aplicația care ne monitorizează pașii și bătăile inimii, amintindu-ne să avem grijă de corp – uneori cu mai multă insistență decât părinții reali.   Trickster și inteligența artificială – AI-ul este, probabil, Trickster-ul suprem al timpurilor noastre. Promite să revoluționeze totul, dar în același timp destabilizează piața muncii, creează „realități false” și pune sub semnul întrebării ce înseamnă autenticitatea. Tot.Una Ediția #10 | Simboluri și Arhetipuri – Matricea Invizibilului | Audiobook Complet 🌟 Meme-urile generate de AI, deepfake-urile și roboții conversaționali care răspund cu umor involuntar arată că Trickster-ul tehnologic nu e doar un instrument, ci și un jucător care schimbă regulile jocului.   Umbra colectivă și conflictele – Conflictele geopolitice, polarizarea socială și discursurile radicale sunt expresii clare ale Umbrei colective. În încercarea de a găsi „dușmani externi”, națiunile proiectează în afară ceea ce nu pot integra în interior. În mediul online, Umbra se vede în discursurile toxice, în atacurile de tip „cancel culture” și în avalanșa de fake news. Totuși, aceste umbre sunt și semnale de alarmă: ele scot la suprafață frici reale și traume nerezolvate ale umanității. Citește articolul Cum putem recâștiga accesul la simbolurile care ne ghidează spre o existență mai coerentă și mai profundă? Primul pas este să ne deconectăm de la simbolurile artificiale ale culturii consumiste și să ne întoarcem la cele naturale. Observarea ciclurilor lunii, contemplarea formelor din natură, meditația asupra elementelor – foc, apă, aer, pământ – ne reconectează cu simbolismul organic al existenței. Al doilea pas implică studierea tradițiilor simbolice autentice – de la I Ching la Tarot, de la simbolurile alchimice la mandalele tibetane. Nu pentru a le copia mecanic, ci pentru a înțelege principiile universale pe care le exprimă și a le integra în propria noastră viziune asupra realității. Al treilea pas este cel mai dificil: să ne asumăm responsabilitatea de a deveni noi înșine simboluri vii. Când trăim în coerență cu valorile pe care le proclamăm, când integrăm Umbra în loc să o proiectăm, când ne asumăm călătoria Eroului autentic – devenim repere simbolice pentru cei din jur. Mell CoFondator The Meditation Academy Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Călătoria sa îmbină rigoarea cercetătorului spiritual cu sensibilitatea terapeutului și curajul omului care a ales să trăiască autentic. Prin metoda proprie – IRMA – și prin scrierile sale, Mell explorează locul unde se întâlnesc introspecția, rugăciunea, meditația și atemporabilitatea, deschizând cititorilor și practicanților un drum către unitate și adevăr interior. Youtube Spotify mell.space Articol, Essentia Momentum, Numarul 10, Revista TotUna Essentia Momentum – Simbolul ca punte între lumi September 29, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 9, Revista TotUna Essentia Momentum – Paradoxul Iubirii September 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 8, Revista TotUna Essentia Momentum – Natura și algoritmul numerologic August 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 3, Numarul 4, Revista TotUna Essentia -Banii și Timpul July 3, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 4, Revista TotUna Essentia – Asumarea autenticității July 2, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Revista TotUna Essentia – pacea prin non atașament July 2, 2025 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Read more
essentia momentum 9

Essentia Momentum TOTUNA #9 Devoțiune vs. Unime – Paradoxul Iubirii Perspective asupra vieții omului O nouă zi începe. Și odată cu ea renaște vechiul nostru Eu, purtând pe umeri gândurile și emoțiile zilei trecute. Dacă ieri am simțit iubire, azi am șansa să o las să înflorească din nou. Dar, de cele mai multe ori, nu o fac. În loc să mă trezesc în lumina simplă a faptului că exist, mă trezesc în gândurile ego-ului: ce mi-a lipsit, ce nu am primit, cine mi-a greșit, unde nu am reușit. Deschid ochii și, în loc să văd soarele, caut umbrele. Îmi verific mesajele, mă arunc în barfe, și las mintea să-și croiască hainele realității din fragmentele acelea acre și acide ale separării. Și, în timp ce iubirea curge prin fiecare celulă, eu o pierd pe mâna obișnuinței. Pentru că da — e mai ușor să aprinzi olumânare în fața unei icoane decât să spui un „bună dimineața” din inimă vecinului care îți blochează mereu mașina. E mai simplu să plângi în fața unei imagini cu un maestru iluminat decât să asculți cu adevărat copilul care îți repetă pentru a treia oară aceeași poveste. Și, poate cel mai des, e mai liniștitor să idealizezi un chip sfânt decât să te apleci asupra părții din tine care încă tremură, care încă rătăcește. Aici începe confuzia. Credem că iubirea în devotiune este suficientă. Că dacă îl adorăm pe cel luminat, am împlinit rostul iubirii. Dar iubirea care se oprește la un chip anume, oricât de strălucitor ar fi, rămâne tot o iubire condiționată. Psihologia spune că mintea are nevoie de modele. Proiectăm idealul în afară ca să nu ne confruntăm cu propria fragilitate. Ne agățăm de un maestru, de un sfânt, de un guru, pentru că e mai simplu să-i lăsăm lui povara perfecțiunii. Neuroștiința confirmă: creierul preferă certitudinea. Imaginea unui iluminat e un reper stabil. Viața de zi cu zi, cu lacrimi, mirosuri, frustrări și întârzieri, e haotică. E mai confortabil să plasezi iubirea într-o icoană decât în femeia obosită de la casa de marcat. Metafizica adaugă: devotiunea este o treaptă, dar nu e destinația. O poartă prin care trebuie să treci, nu un fotoliu în care să te odihnești. Și totuși, aici rămânem adesea. Ne emoționăm la o predică, recităm mantre, venerăm chipuri luminoase — și apoi ne enervăm în trafic, judecăm pe ascuns colegii, ne retragem în frică atunci când cineva se apropie prea mult. Paradoxul e acesta: putem simți iubire în fața icoanei, dar nu și în fața necunoscutului din autobuz. Putem plânge la picioarele unui maestru, dar trecem indiferenți pe lângă omul care cerșește un covrig. Iar iubirea care exclude nu mai e iubire. Este doar o proiecție selectivă, un joc al minții care amână întoarcerea acasă. Dar ce înseamnă să iubești în unitate? Nu e un gest. Nu e o emoție care vine și pleacă. Este vibrația care ține totul împreună. Știința arată că inimile noastre își sincronizează ritmul doar prin simpla apropiere. Câmpurile de coerență cardiacă demonstrează că atunci când trăim compasiune și recunoștință, întregul corp intră într-o armonie măsurabilă. Metafizica merge mai departe: iubirea este matricea existenței, țesătura invizibilă care leagă atom de atom, frunză de frunză, om de om. Să iubești în unitate înseamnă să recunoști că nu există „altul”. Că pasărea, copacul, gândul tău de azi dimineață și maestrul pe care-l venerezi sunt același câmp manifestat sub forme diferite. Nu prin retreat-uri complicate, ci prin gesturi simple. Privește un copac până când nu-l mai vezi ca „obiect”, ci ca respirație vie. Iubește animalul care traversează strada ca și cum ți-ar fi frate. Zâmbește necunoscutului chiar și atunci când nu primești nimic înapoi. Și, poate cel mai greu, îmbrățișează partea din tine care încă te incomodează. Dacă reușești să iubești omul care îți taie calea în trafic fără să-l „binecuvântezi” ironic, probabil ești mai aproape de iluminare decât după trei retreat-uri de 10 zile. Mell CoFondator The Meditation Academy Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Călătoria sa îmbină rigoarea cercetătorului spiritual cu sensibilitatea terapeutului și curajul omului care a ales să trăiască autentic. Prin metoda proprie – IRMA – și prin scrierile sale, Mell explorează locul unde se întâlnesc introspecția, rugăciunea, meditația și atemporabilitatea, deschizând cititorilor și practicanților un drum către unitate și adevăr interior. Youtube Spotify mell.space Articol, Essentia Momentum, Numarul 9, Revista TotUna Essentia Momentum – Paradoxul Iubirii September 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 8, Revista TotUna Essentia Momentum – Natura și algoritmul numerologic August 1, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 3, Numarul 4, Revista TotUna Essentia -Banii și Timpul July 3, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Numarul 4, Revista TotUna Essentia – Asumarea autenticității July 2, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Revista TotUna Essentia – pacea prin non atașament July 2, 2025 No Comments Articol, Essentia Momentum, Revista TotUna Essentia – In miezul polarităților July 2, 2025 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Read more
0
    0
    Your Cart
    Your cart is emptyReturn to Shop