Tag: spatele

Psihosomatică – Mesajele Corpului TOTUNA #13 Șoldurile Corpul nu vorbește în cuvinte, ci în forme, în tensiuni, în gesturi care se repetă, în tăceri care dor înainte să fie înțelese. Templul Femininului Sacru și locul unde frica învață să respire Există locuri în corp care nu mint niciodată. Locuri care nu știu să ascundă, care nu cunosc arta aparențelor, care nu pot negocia cu mintea sau cu ritmul lumii. Șoldurile sunt unul dintre aceste locuri. Ele sunt depozitul celor mai vechi rani, sanctuarul Femininului interior, centrul instinctului de viață și al curgerii – locul unde frica se așază atunci când nu mai încape în inimă. Psihosomatica numește șoldurile „arhiva profundă a corpului”. Energia feminină le numește „cupa vieții”. Mitologiile le privesc ca pe „poarta dintre materie și spirit”. Iar tăcerea lor spune ceea ce cuvintele nu au avut curaj să exprime. Dincolo de simbolistica profundă pe care o poartă, șoldurile sunt una dintre cele mai complexe și mai importante structuri anatomice ale corpului uman. Ele reprezintă punctul de întâlnire dintre trunchi și membrele inferioare, locul unde stabilitatea și mobilitatea sunt obligate să coexiste în echilibru perfect.   Articulația șoldului este o articulație sferoidă, formată din capul femural și acetabulul bazinului, concepută pentru a susține greutatea corpului și pentru a permite mișcarea fluidă în aproape toate direcțiile. Această dublă funcție – susținere și libertate – face din șolduri o zonă-cheie atât din punct de vedere biomecanic, cât și simbolic. În jurul articulației se află un ansamblu complex de mușchi profunzi și superficiali – flexori, extensori, abductori, adductori și rotatori – care lucrează permanent pentru a menține postura, mersul și echilibrul. Acești mușchi nu sunt doar responsabili de mișcare, ci și de reacția corpului la stres, deoarece răspund rapid la pericol, instabilitate sau nesiguranță. La nivel psihosomatic, tensiunea în șolduri apare frecvent atunci când: există frica de schimbare sau de necunoscut, apare sentimentul de nesiguranță existențială, persoana simte că trebuie „să reziste” sau „să se țină tare”, există o ruptură între dorința sufletului și direcția concretă a vieții, deciziile sunt amânate sau trăite cu vinovăție. Rigiditatea șoldurilor indică adesea blocaj în curgerea vieții: mersul înainte este perceput ca periculos, iar corpul alege stabilitatea în detrimentul fluidității. Șoldul drept – direcția, acțiunea, raportarea la exterior. Acesta este adesea asociat cu direcția în viață, deciziile practice, relația cu autoritatea, capacitatea de a acționa, și raportarea la responsabilitate și control. Disconfortul sau tensiunea în șoldul drept pot indica frică de a face un pas concret înainte, conflict între ce „trebuie” și ce se simte autentic, presiune legată de roluri sociale sau profesionale, dificultăți în asumarea propriei puteri personale. Șoldurile sunt centrul fizic al stabilității, exact cum Femininul interior este centrul metafizic al stabilității sufletești. Când soldurile sunt rigide, viața nu poate curge. Când soldurile sunt tensionate, pașii înainte devin grei. Când soldurile sunt dureroase, corpul ne spune că undeva, între instinct și emoție, s-a rupt curgerea firească a existenței.   Psihologii somatici spun că soldurile sunt locul în care se ascunde „frica de mișcare în viață”. Terapeuții energetici spun că sunt poarta vieții neexprimate”. Fizicienii corpului spun că sunt centrul de greutate al omului. Femeile știu că sunt locul în care renaște liniștea.   citește articolul integral Iar bărbații simt că sunt punctul în care puterea devine prezență, nu forță. Șoldurile nu sunt un mușchi. Sunt o poveste. O poveste veche de când lumea. Anul 2026, numit de mulți „anul fricii”, nu cere eliminarea fricii, ci o mutare a ei. Din minte în corp. Din reacție în respirație. Din tensiune în înțelegere. Din blocaj în mișcare lentă, conștientă. Șoldurile sunt instrumentul prin care poți face acest lucru. Când Șoldurile se relaxează, Femininul interior iese din ascunzătoare. Când Femininul interior respiră, frica se transformă. Când frica se transformă, omul poate, în sfârșit, să meargă înainte.   Mell Fondator Revista TotUna Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Călătoria sa îmbină rigoarea cercetătorului spiritual cu sensibilitatea terapeutului și curajul omului care a ales să trăiască autentic. Prin metoda proprie – IRMA – și prin scrierile sale, Mell explorează locul unde se întâlnesc introspecția, rugăciunea, meditația și atemporabilitatea, deschizând cititorilor și practicanților un drum către unitate și adevăr interior. mell space Articol, Numarul 9, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Pielea September 1, 2025 No Comments Articol, Numarul 10, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Inima September 29, 2025 No Comments Articol, Numarul 11, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Mâinile November 2, 2025 No Comments Articol, Numarul 12, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Spatele December 5, 2025 No Comments Articol, Numarul 13, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Șoldurile January 5, 2026 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Read more

Psihosomatică – Mesajele Corpului TOTUNA #12 Spatele În această secțiune descifrăm limbajul ascuns al corpului – nu pentru a-l controla, ci pentru a-l asculta. Pentru a înțelege că vindecarea nu vine din afară, ci din re-acordarea la frecvența ta originară de sănătate și întregime.  Mintea explică, sufletul simte, dar corpul… reacționează. Și o face cu sinceritatea aceea brutală, dar eliberatoare, pe care doar partea noastră fizică o poate avea. Iarna, această sinceritate devine și mai puternică. Lumina scade, ritmul încetinește, rădăcinile sacre ale neamului se activează, și corpul începe să trimită semnale subtile: o tensiune în ceafă, o apăsare în piept, o durere în spate care pare să spună: „Hei, cred că duci ceva ce nu e al tău.” Psihosomatica nu e magie. Nu e misticism. E felul în care sufletul își scrie povestea în materie. E arhitectura emoțiilor în oase, mușchi, respirație. E modul prin care limitele, nevoile, rănile și adevărurile noastre își caută locul în corp pentru că, uneori, doar acolo mai pot fi ascultate. În această ediție, privim cu blândețe spre locul care ține cel mai mult — și cel mai tăcut: spatele. Acolo unde ducem familii întregi, promisiuni pe care nu ni le-am dat, așteptări, frici, doruri, absențe și tot ce am avut grijă să nu deranjăm. Este invitația de a privi corpul nu ca pe un mecanism, ci ca pe un templu sincer, care ne cere, uneori, doar atât: să-l ascultăm înainte să-l reparăm. Există o parte a corpului pe care nu o vedem niciodată direct, dar o simțim în fiecare zi. O parte tăcută, loială, invizibilă ochilor noștri, dar atât de sinceră în felul în care ne vorbește. Spatele. Acolo se adună lucrurile pe care nu am avut cui să le spunem, greutățile pe care nu am știut unde să le punem, responsabilitățile pe care le-am acceptat fără să ne întrebăm dacă sunt ale noastre, și poveștile pe care le purtăm pentru cei ce au venit înaintea noastră. În limbajul psihosomaticii, spatele este „arhiva emoțiilor neexprimate” și „coloana identității”. În limbajul sufletului, este locul în care se vede cel mai clar cine suntem când nu mai privim spre lume, ci spre interior. Să începem cu miracolul ingineresc: 33 de vertebre stivuite într-o curbură perfectă, menită să susțină: greutatea capului (4-5 kg de gânduri, îndoieli, vise, temeri), tensiunea brațelor (tot ce faci, tot ce dai, tot ce tragi după tine), presiunea visceralelor (emoțiile viscerale – literalmente – care apasă din interior), povara mișcării (fiecare pas, fiecare gest, fiecare fugă sau retragere). Fiecare regiune a spatelui poartă un tip specific de povară: CERVICALELE (C1-C7) – Gâtul și partea superioară Locația: Baza craniului până la umeri Ce susține fizic: Capul, mișcările capului, flexibilitatea de a privi în jur Ce susține emoțional: Responsabilitatea de a “ține capul sus” Controlul emoțiilor (“nu plângi”, “nu te arăți slab”) Flexibilitatea mentală (sau lipsa ei) Capacitatea de a spune DA și NU cu tot corpul Dureri cervicale apar când: Spui DA cu gura, dar NU cu sufletul (disocierea → tensiune) Ții capul sus în situații unde ai vrea să te prăbușești (mândrie falsă) Refuzi să “vezi” în alte direcții (rigiditate mentală → rigiditate fizică) Controlezi obsesiv emoțiile (“nu am voie să plâng” → gât înțepenit)   TORACELE (T1-T12) – Mijlocul spatelui, zona între omoplați Locația: De la umeri până la jumătatea spatelui Ce susține fizic: Coșul toracic, organele vitale (inimă, plămâni), brațele Ce susține emoțional: Tot ce “porți pe umeri” (responsabilități asumate sau impuse) Tot ce “ții în piept” (emoții neexprimate, dureri înghițite) Tot ce “cari pe spinare” (poveri ale altora preluate) (…) Adevărul este că nu ești coloana familiei. Adevărul este că nu trebuie să susții pe nimeni cu prețul sănătății tale. Adevărul este că identitatea ta nu se construiește din loialitate oarbă, ci din autenticitate. Adevărul este că spatele tău nu este o bibliotecă pentru emoțiile altora. Când începem să ne onorăm spatele, se întâmplă ceva neașteptat: începe să se modifice arhitectura sufletului. În mod real, nu poetic. Umerii se relaxează când decidem să fim sinceri în relații. Zona mediană se eliberează când închidem capitolele pe bune, nu doar mental. Lombarii se îndreaptă când începem să avem încredere în noi înșine mai mult decât în scenariile fricii. citește articolul integral Spatele nu vrea altceva decât să fie susținut… de noi. Să fim noi coloana noastră, nu coloana lumii întregi. Spatele nu e doar anatomie – e arhivă emoțională, cronică genealogică, hartă relațională. Durerile de spate nu sunt “normale” – sunt mesaje: “Cari prea mult, lasă ceva jos”. Nu poți vindeca spatele fără să vindeci relațiile – ele sunt interconectate. Copiii “moștenesc” postură și tensiune – prin câmpul morfic, nu genetic. Cedarea nu e eșec – e înțelepciune (“Nu mai pot duce singur = pot cere ajutor”), iar spatele drept = flexibil, nu rigid – ca un copac, nu ca betonul. Pentru că un spate liber susține o viață liberă.Iar o viață liberă creează un suflet care nu mai duce istorie, ci scrie viitor. Și, sincer, nu despre asta este arhitectura sufletului? Mell Fondator Revista TotUna Mell este fondatorul și vizionarul din spatele proiectului The Meditation Academy și al revistei TotUna – Essentia Momentum. Călătoria sa îmbină rigoarea cercetătorului spiritual cu sensibilitatea terapeutului și curajul omului care a ales să trăiască autentic. Prin metoda proprie – IRMA – și prin scrierile sale, Mell explorează locul unde se întâlnesc introspecția, rugăciunea, meditația și atemporabilitatea, deschizând cititorilor și practicanților un drum către unitate și adevăr interior. mell space Articol, Numarul 9, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Pielea September 1, 2025 No Comments Articol, Numarul 10, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Inima September 29, 2025 No Comments Articol, Numarul 11, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Mâinile November 2, 2025 No Comments Articol, Numarul 12, Psihosomatică, Revista TotUna Psihosomatică – Spatele December 5, 2025 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Read more
0
    0
    Your Cart
    Your cart is emptyReturn to Shop