Interviul ediției Archives - TheMeditation.Academy

Posted on August 1, 2025August 2, 2025 by g.garais

Interviul Ediției TOTUNA #8 Daniela Hârșulescu iubirea m-a reîntregit Există oameni care nu se nasc în lumină, ci în labirint. Și tocmai pentru că au rătăcit prin toate colțurile fricii, devin mai târziu torțe vii pentru ceilalți. Daniela Hârșulescu este un astfel de om. Trecând prin abuzuri, dureri nespuse, destrămări și reconstrucții, Daniela a învățat nu doar să se asculte, ci să se aleagă. Să rămână. Să ardă. Să renască. Așa a devenit terapeut. Așa a început să picteze. Așa a început să însoțească alți oameni în labirintul lor — nu ca o salvatoare, ci ca o oglindă vie a propriei sale întregiri. Acest interviu nu este o poveste de succes. Este o mărturisire de suflet. Este vocea unei femei care a trăit intens, care a simțit totul, care a ales Adevărul chiar și când acesta nu oferea garanții. Te invităm să te așezi în acest spațiu cu inima deschisă. Poate nu vei regăsi cuvintele tale în cele ale Danielei. Dar, cu siguranță, vei regăsi Adevărul. ”…Așa cum eu m-am format nu numai ca Terapeut, dar și ca Om, urmând cursuri și formări cu care rezonam, îmi doresc la rândul meu să ghidez și să inspir alți oameni care rezonează cu mine și cu energia mea, pentru a-i ajuta să își simtă Puterea adevărată și Maiestuoziatea Ființei lor, pentru o viață armonioasă, frumoasă și, de ce nu, ușoară.” Revista Tot.Una – Essentia Momentum Cum a început pentru tine călătoria interioară? A existat un moment de ruptură sau o trezire lentă spre propria vindecare? Interesant spus, oare a fost o ruptură sau o trezire lentă spre propria vindecare? Cred că ceea ce m-a făcut să mă îndrept către mine și să vreau să mă vindec a fost momentul în care, căsătorită fiind, având 2 copii mici, am simțit cum totul în viața mea se năruie. A fost momentul în care am înțeles că puteam să rămân singură cu 2 copii mici pentru că soțul meu nu își mai dorea relația. Bineînțeles că au fost multe alte momente de-a lungul vieții mele care au dus la ceea ce trăiam atunci: abuzurile din copilărie, atât ale mele cât și cele la care am asistat, frica, rușinea, sentimentul că nu merit să fiu iubită, că nu sunt suficient de bună… Din acel moment însă ceva s-a rupt în mine diferit total de tot ceea ce trăisem până atunci, astfel încât s-a creat un mare hău în inima mea. Trăiam de la o zi la alta cu greutate, încercam să am energie pentru copiii mei, să pot râde cu ei, să mă pot juca cu ei, să îi îngrijesc, dar în mine era un Vulcan de durere și un mare țipăt de disperare. Acesta a fost momentul principal de ruptură, cred că în esența ființei mele, apoi au urmat alte momente care au dus la nevoia de a începe un proces de vindecare și de descoperire de Sine. Ce înțeles avea frica în viața ta înainte de a o cunoaște cu adevărat? Și cum s-a transformat în timp? Înainte să lucrez cu ea, Frica mă paraliza. Frica era ceva ce trăiam aproape nonstop. Frica era atât de mare încât mintea îmi crea scenarii îngrozitoare de genul: “o să rămân singură toată viața”, “nimeni nu o să mă mai iubească”, “nu o să pot face față”, “nu o să mă descurc”, “o să ajung pe străzi”, “o să mor de foame”, “o să mor singură și tristă”. Terapia m-a ajutat să văd cu adevărat dincolo de frică, dar trecând prin ea, astfel că în prezent, de câte ori mintea mai creează scenarii de frică, știu ce să fac ca să îmi obțin răspunsurile adevărate pe care Frica mă îndeamnă să le caut în mine. Acum Frica este doar o emoție care îmi arată o cale de transformare puternică. Care au fost cele mai dureroase, dar și cele mai revelatoare trepte ale transformării tale? Cea mai dureroasă etapă de transformare, dar și cea mai minunată din punct de vedere al saltului uriaș în conștiință, a fost momentul în care am ales să plec din căsnicie. Momentul în care m-am ales pe mine, în ciuda a tot ce îmi spunea mintea că o să se întâmple rău, în special că o să pierd tot, inclusiv copiii, pe care îi iubesc enorm și care au Citește interviul complet Mell coFondator the meditation academy Mell este creator, terapeut și explorator al profunzimilor ființei. Prin scrierile și proiectele sale, inspiră transformare, claritate și reconectare la esența interioară. Fondator al TotUna, crede în puterea cuvântului de a vindeca și lumina drumul sufletului. Instagram Youtube mell space Interviul ediției, Numarul 7 Sufletul Răspunde July 2, 2025 No Comments Interviul ediției Gabriela Popovici – Interviu July 2, 2025 No Comments Interviul ediției, Numarul 5 Gabriel Garais – Interviu July 2, 2025 No Comments Interviul ediției, Numarul 4, Numarul 5 Monika Puiu – Interviu July 3, 2025 No Comments Interviul ediției, Numarul 8 Daniela Harsulescu – Interviu August 1, 2025 No Comments Ai un articol? Trimite-ne propunerea ta și participă activ la dezvoltarea conștiinței de sine contact

Category:Interviul ediției, Numarul 8

Leave a comment

Posted on July 3, 2025July 3, 2025 by g.garais

Interviul Ediției TOTUNA #4 Monika Puiu esența ritmului nevăzut Există întâlniri care nu doar îți îmbogățesc mintea, ci îți alchimizează întreaga ființă. Întâlnirea cu Monika Puiu este un astfel de moment. În prezența ei, fără ca măcar să rostească un cuvânt, simți cum ceva profund din tine începe să se așeze, să se limpezească. Este mai mult decât un ghid sau un mentor—este un activator al unei detoxifieri interioare subtile, o prezență care declanșează în ceilalți un proces natural de curățare emoțională și spirituală. Fie că vorbește despre astrologie, despre șamanism sau despre călătoria interioară, fiecare cuvânt al său poartă o energie clară și pură, menită să trezească în interlocutor introspecția, curiozitatea de sine, observarea sinceră a propriilor umbre și lumini. Nu oferă doar informații, ci deschide spații interioare în care adevărurile personale pot fi văzute și recunoscute. În acest interviu, ne deschidem către filozofia Monikăi Puiu, descoperind împreună cum a ajuns să îmbine astrologia și șamanismul într-o formă de ghidare care nu doar explică, ci transformă. O conversație despre esență, despre ritmurile nevăzute care ne conduc și despre puterea de a trăi în armonie cu noi înșine. https://youtu.be/lGU4Cugv0gU Care este firul nevăzut care v-a ghidat de-a lungul vieții, de la lumea afacerilor la astrologie și șamanism? M-a ghidat clar sufletul meu, dorința profundă de evoluție. Am simțit că, de această dată, nu pot să ratez nimic, ca și cum, în viețile anterioare, nu m-am ocupat suficient de mine însămi. Pentru mine, existența multiplelor vieți anterioare nu a fost niciodată o îndoială, ci o certitudine. Am împărtășit mereu ceea ce știu și ceea ce învăț. Încă mi se întâmplă să particip la un workshop sau un antrenament și să descopăr că multe dintre lucrurile predate îmi sunt deja familiare – ca și cum le-aș fi știut dintotdeauna. Cum definiți, din propria experiență, conexiunea dintre astrologie, șamanism și dezvoltarea personală? Atât astrologia, prin înțelegerea energiilor momentului, cât și șamanismul, care pentru mine este un mod de a fi și nu o credință sau o metodă de învățare, contribuie la dezvoltarea personală. Termenul „dezvoltare personală” este astăzi foarte utilizat, poate chiar excesiv. Dacă luăm sensul literal al cuvintelor, orice experiență de viață ne dezvoltă, mai ales cele dificile. Sunt pasionată de tradițiile străvechi din întreaga lume și am ajuns la concluzia că suntem cu toții Unul, că avem aceeași sursă. Din perspectiva astrologiei și șamanismului, orice experiență reprezintă o lecție sau un semnal că am ieșit din echilibru și trebuie să ne regăsim calea. Nu există vinovați exteriori – dacă o situație apare în viața mea, mă întreb ce am făcut pentru a o atrage și ce am de învățat din ea. În momentul în care dăm vina pe alții sau pe noi înșine, procesul de învățare devine mai dificil. A existat un moment de revelație în călătoriile dumneavoastră spirituale care v-a schimbat perspectiva asupra lumii? Da, multe! O inițiere primită de la un preot în Thailanda, experiența pământului sacru din India și Peru. Însă unul dintre cele mai puternice momente a fost atunci când am primit pentru prima dată un răspuns de la un copac – sau, mai bine spus, când am fost capabilă să aud acel răspuns. De când eram adolescentă, am început să observ corelațiile dintre cauză și efect, atât în mine, cât și în ceilalți. Atunci am început să fac conexiuni între constelațiile astrologice și evenimentele din viața mea. De asemenea, citind anumite cărți, am regăsit concepte și gânduri pe care le avusesem, dar despre care nimeni din jurul meu nu vorbise vreodată. Care sunt cele mai mari mituri despre astrologie și șamanism pe care simțiți că este important să le demontăm? În astrologie, unul dintre cele mai mari mituri este acela că planetele ne influențează viața ca o forță externă, pe care nu o putem evita. În realitate, fiecare constelație are propria energie, iar fiecare grup de oameni are o anumită vibrație. Influența astrologică vine din energia timpului, nu dintr-o autoritate externă. O astrogramă poate fi privită ca o hartă care ne arată unde avem resurse și unde avem lecții de învățat, dar noi alegem cum folosim energia momentului – nu decide o planetă pentru noi. În șamanism, un mit comun este acela că ar fi o religie sau o sectă. Pentru mine, șamanismul este un mod de viață, bazat pe conștientizarea că orice acțiune are consecințe. Nu există o divinitate care ne pedepsește, ci doar energia pe care o emitem și care inevitabil se întoarce la noi, uneori într-o formă diferită, dar întotdeauna prezentă. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „a trăi în adevăr” și cum ne putem armoniza mai profund cu propria noastră esență? A trăi în adevăr înseamnă să rămânem autentici, să ne arătăm așa cum suntem, fără rușine și fără rețineri. Esența noastră nu se află în minte, ci în corp și suflet. Există multe metode prin care putem învăța să le ascultăm – eu folosesc constelațiile astrologice și meditațiile ghidate. Cum influențează ciclurile astrologice drumul nostru spiritual și deciziile de zi cu zi? Putem fie să curgem în armonie cu energiile momentului, fie să ne opunem lor. În primul caz, chiar și provocările pot fi traversate cu mai multă ușurință, în timp ce în al doilea caz, ne opunem schimbării până când apar crize majore. Atunci putem da vina pe altcineva, ne putem învinovăți pe noi înșine sau putem privi experiența ca pe o lecție. Alegerea ne aparține. Aveți un ritual sau o practică zilnică esențială pentru menținerea echilibrului interior? Da, am multe și le alternez: respirația conștientă, meditațiile scurte, mersul pe jos în contemplare, fără a judeca, și comunicarea cu natura. Când sunt în natură, mă simt una cu iarba, copacii, pădurea și animalele. Cum putem aduce mai multă conștiență și sacralitate în viața cotidiană, chiar și în mijlocul haosului urban? Prin toate cele menționate mai sus, mai puțin mersul în pădure, care nu este mereu posibil. Esențial este să învățăm să petrecem timp cu noi înșine, fără zgomot, fără distrageri. Eu iubesc să fiu singură cu mine – nu tot

Category:Interviul ediției, Numarul 4, Numarul 5

Leave a comment

Posted on July 2, 2025July 3, 2025 by g.garais

Interviul Ediției TOTUNA #5 Gabriel Garais Ești tu, fără de tu. În paginile acestei ediții dedicate principiilor non-atașamentului, non-judecății și non-suferinței, vă invităm să pătrundeți într-o călătorie de lumină și revelație alături de Gabriel Garais – profesor universitar cu o experiență de peste două decenii, terapeut prin regresie reconectivă, cofondator al The Meditation Academy și creator al One Academy Education. Gabriel este o expresie vie a armoniei dintre spirit și materie, dintre știință și revelație. A reușit să împletească într-un mod profund semnificativ viața academică și cercetarea riguroasă cu evoluția sa spirituală și lucrul interior, devenind un veritabil etalon al omului modern care trăiește spiritualitatea nu ca evadare, ci ca prezență deplină în lume. Acest interviu devine o punte între lumi – între zbuciumul atașamentelor și pacea ființei pure. Este un dialog viu despre durere și frumusețe, despre regăsire și iubire necondiționată, despre puterea de a rămâne ancorat în adevăr în mijlocul schimbărilor vieții. Vă invităm să citiți cu inima deschisă această mărturie plină de lumină și să vă lăsați inspirați de simplitatea profundă a drumului către Acasă. https://youtu.be/-SxUa8ivymQ?si=m2yayFbcjQNbd96r&t=1198 Pentru cititorii care te descoperă pentru prima dată, ne poți spune cine este Gabriel Garais, dincolo de titluri și roluri? Cum ți-ai descrie drumul și chemarea? Cu recunoștință pentru această întrebare, aș spune că sunt un om aflat în continua descoperire a ceea ce este dincolo de formă. Sunt profesor universitar de peste 20 de ani, o chemare care m-a învățat rigoare, claritate și responsabilitate. În paralel, drumul meu spiritual m-a condus către practici de introspecție profundă, iar astăzi, în calitate de terapeut prin regresie reconectivă, acompaniez suflete în reîntoarcerea către sinele lor autentic. Aceste două dimensiuni, aparent separate, s-au contopit în viața mea într-un mod armonios și revelator. Astfel, chemarea mea este să creez punți între conștiință și cunoaștere, între suflet și știință, între spirit și lume. Gabriel, care a fost momentul-cheie în care ai simțit că începe pentru tine o trezire spirituală autentică? Ce anume te-a condus spre acest drum? Da, trezirea mea a început dintr-o mare suferință. Tocmai încheiasem o relație la care ținusem enorm și mă simțeam devastat. Atașamentul meu față de acea persoană mă cufundase adânc în suferință, iar într-o stare de cădere psihică, Universul m-a condus spre o tarabă de cărți în Piața Romană. Acolo, ochii mei au căzut asupra cărții “Puterea Gândului” de Swami Shivananda. Citirea acelei cărți mi-a aprins o scânteie. După câteva zile, simțind profund nevoia de liniște, am intrat spontan într-o stare de meditație în camera mea. Și acolo, fără să știu prea multe despre cum “se face”, a venit momentul: o epifanie, o trezire spirituală ce m-a aruncat într-un ocean de beatitudine, iubire și recunoaștere a lui Dumnezeu în tot. Ce a urmat după această experiență inițială de trezire? După acele zile pline de lumină, am simțit intuitiv să mă îmbrac doar în alb și să îmi petrec ore întregi într-o biserică – Biserica Sfânta Parascheva din București – stând pe un scaun scăldat de lumina soarelui care trecea prin vitralii. Aceasta a fost perioada de cristalizare a trezirii mele. Apoi, am revenit treptat la viața cotidiană: am continuat facultatea, am găsit un loc de muncă, am format o familie și am avut o minunată fetiță. După acea primă trezire, viața ta a continuat să evolueze. Cum s-a manifestat în tine o a doua etapă de maturizare spirituală și ce ai înțeles în acea perioadă? Da, viața a continuat să mă modeleze. După experiențele inițiale, a urmat o altă etapă de evoluție, mult mai profundă. Această etapă a coincis cu întâlnirea sufletului meu pereche, care mi-a devenit nu doar soție, ci și maestru spiritual, ghid în regăsirea adevăratului meu sine. Împreună, am primit și darul unui băiețel plin de lumină. Această perioadă m-a condus spre o realizare mai profundă a ceea ce sunt cu adevărat. Există un maestru spiritual sau un ghid care ți-a influențat profund parcursul interior? Cum s-a manifestat această întâlnire în viața ta? Da. Este vorba despre Mooji Baba, discipol al lui Ramana Maharshi. Întâlnindu-l pe Mooji este o binecuvântare divină. Prin învățăturile sale despre introspecție și abordarea non-duală a conștiinței, am reușit să depășesc ultimele văluri ale minții și să accesez, într-un mod direct și viu, experiența de a fi “Tu, fără de tu”. Această expresie, pe care o simt în toată ființa mea, desemnează întoarcerea Acasă: descoperirea a ceea ce suntem dincolo de orice identitate mentală, dincolo de orice condiționare. Ce înseamnă pentru tine, în mod profund, “Ești Tu, fără de tu”? Este experiența trăirii autentice a iubirii necondiționate, a păcii absolute, a libertății dincolo de toate formele. Este o recunoaștere a faptului că ceea ce suntem nu are nevoie de definiții, de cuceriri sau de validări. Este pur și simplu existența în esența pură, dincolo de orice poveste a minții. Este întoarcerea la adevărata noastră natură. Cum îmbini astăzi viața spirituală cu viața de zi cu zi? Astăzi trăiesc într-o armonie deplină între lume și spirit. Îmi desfășor activitatea profesională în domeniul informaticii, dar toate proiectele mele – precum The Meditation Academy sau One Academy Education – sunt dedicate susținerii conștiinței, introspecției și trezirii sufletelor. În fiecare gest cotidian, în fiecare întâlnire, rămân conectat la acel spațiu lăuntric al păcii. Ce mesaj ai dori să transmiți celor aflați acum în căutarea lor spirituală? Le-aș spune: nu căutați împlinirea în afară. Adevărata întoarcere este în voi înșivă. Aveți curajul să pășiți prin durerile și așteptările voastre, să treceți dincolo de ele. În tăcerea profundă a inimii voastre, veți găsi ceea ce ați căutat dintotdeauna: iubirea fără condiții, pacea fără sfârșit, libertatea fără margini. Care este visul tău pentru viitor, Gabriel? Visul meu este simplu: să susțin cât mai multe suflete în redescoperirea lor, să ofer spații, contexte și instrumente prin care oamenii să își regăsească propria lumină. Fiecare trezire individuală aduce mai multă lumină colectivă. Aceasta este menirea mea și bucuria sufletului meu. Revista TotUna #5 Mell coFondator the meditation academy Mell este creator, terapeut și explorator al profunzimilor ființei. Prin

Category:Interviul ediției, Numarul 5

Leave a comment

Posted on July 2, 2025July 3, 2025 by g.garais

Interviul Ediției TOTUNA #6 Gabriela Popovici Numerologia ca limbaj al echilibrului interior Într-o lume în care extremele par să ne cheme din toate direcțiile, a trăi în echilibru devine o adevărată cale spirituală. Nu doar o disciplină a minții sau o igienă emoțională, ci o reamintire profundă că între lumină și întuneric există o inimă vie: centrul ființei. Gabriela Popovici este unul dintre acei oameni rari care nu doar vorbesc despre acest centru, ci îl trăiesc. Numerolog de vocație și terapeut holistic cu o vastă experiență, ea reușește să împletească viziunea înaltă cu firescul uman, spiritualitatea cu umorul, rigoarea cifrelor cu tandrețea inimii. Am invitat-o să deschidă pentru noi această ediție a revistei TotUna cu un dialog despre polarități, dar și despre ceea ce se află dincolo de ele – un spațiu tăcut, profund, în care sufletul își regăsește centrul. Vei descoperi în rândurile următoare o perspectivă care nu îți oferă răspunsuri gata făcute, ci o invitație blândă spre introspecție și armonie. ”corpul nu este un instrument de utilizat, ci un templu al sufletului. Iar a trăi în echilibru înseamnă, uneori, să reînvățăm să-l ascultăm, să-l onorăm, să-l curățăm cu blândețe — nu din frică, ci din iubire.” Gabriela, înainte de a vorbi despre numerologie sau tehnici, te invităm să ne spui: Cum percepi viața, tu – un om dedicat cunoașterii înalte și sacralității cifrelor? Care este perspectiva ta asupra existenței, ca ființă și ca spirit? Viața, așa cum o simt și o înțeleg astăzi, este un dans sacru între materie și spirit, între uman și divin. Este prima și ultima bătaie a inimii, o spirală vie în care Duhul coboară în materie pentru a evolua, a se oglindi și, poate cel mai important, pentru a-și reaminti natura sa veșnică. Existența noastră nu este o întâmplare. Este ghidată de o arhitectură subtilă, invizibilă, dar perfect orchestrată — o rețea a echilibrului între trup, minte și spirit. Iar această armonie este codificată într-un mod tainic în chiar data nașterii noastre. Acest cod divin, pe care numerologia îl explorează, nu este fix, ci ciclic. El ne oferă șansa de a alchimiza dezechilibrele vieții — de obicei în cicluri de 7 sau 9 ani — și de a reveni treptat la centru. Universul funcționează prin echilibru. Când acesta este perturbat, viața ne atrage atenția: printr-o afecțiune fizică, printr-un dezechilibru emoțional, prin stagnare. De pildă, atunci când energia feminină este prezentă în exces, pot apărea stări de victimizare, pasivitate sau depresie. Soluția nu este negarea, ci activarea conștientă a energiei masculine — acțiune, structură, planificare. Pentru mine, viața este, în același timp, un miracol și o responsabilitate. Miracol — pentru că este o ancoră către divin. Responsabilitate — pentru că prin fiecare alegere pe axa gând–cuvânt–faptă, modelăm realitatea. Îl am în suflet pe Pitagora, care, în Armonia Sferelor, ne reamintește că omul este un microcosmos —o reflecție vie a ordinii universale. El vorbea despre disciplină, purificare, moderație și respect pentru suflet ca fiind temeliile unei vieți armonioase. Educația, muzica și matematica, spunea el, sunt căi către desăvârșirea sufletului. Cine este, dincolo de roluri și metode, Gabriela Popovici? Cum ai defini, cu simplitate, esența ta – în lumină, în umbră, în deplinătate? Dacă ar fi să răspund dincolo de identități sociale sau roluri profesionale, aș spune că sunt un suflet în devenire — o călătoare între lumi, venită în această existență odată cu primăvara. M-am născut la șapte luni, cu un spirit care știa deja că are treabă pe Pământ. Ultima planetă pe care mi-o amintesc călătorind este Sirius. Viața mea a fost ghidată de cicluri sacre — evenimente marcante apărute, aproape simbolic, la fiecare 7 ani. Aceste întâmplări nu au fost întâmplătoare; ele m-au condus spre „lumea nevăzută”. La 14 ani, m-a găsit prima carte de numerologie — o întâlnire misterioasă. N-o înțelegeam complet, dar inima mea știa că trebuie să rămân aproape. Mi-am început parcursul în științele exacte, studiind matematica și profesând în domeniul economico-financiar. Dar cifrele, chiar și cele din numerologie, nu îmi dădeau răspunsul care mă ardea: Moartea este un sfârșit? Sau mai urmează ceva? Așa am început să explorez dincolo de vizibil: psihologie, parapsihologie, nutriție, psiho-nutriție, consiliere, NLP — tot ce putea susține o înțelegere profundă a ființei. Am urmat legile divine cu responsabilitate și iubire, poate uneori cu un aer de severitate interioară, ceea ce unii au numit „rigiditate”. Dar în mine, disciplina era o formă de respect pentru lucrarea divină pe care o trăiam. Familia a fost și este un templu de învățare. Acolo am primit lecții de răbdare, iubire fără condiții, compasiune și detașare. Am trăit și momente în care m-am pierdut de mine, oferindu-mă total celorlalți, până la epuizare fizică și emoțională. A fost punctul în care am înțeles cât de vital este să îmi onorez și bucuria, nu doar misiunea. A urmat o nouă etapă — una în care am renăscut. Am scris cartea Misterele Destinului (Etnous, 2022), am început să colaborez cu oameni din televiziune și media, aducând la lumină ceea ce am cultivat în interiorul meu timp de ani. Cine sunt eu, în lumină și umbră? Sunt un suflet care comunică — prin cuvânt scris și rostit. Un om care prețuiește ordinea, claritatea, disciplina. Dar și visarea, intuiția, conexiunea subtilă. Un amestec viu între energia feminină și masculină, într-o continuă căutare a echilibrului, în pași de dans conștient între cer și pământ. În lucrările și sesiunile tale, numerologia apare ca un limbaj sacru al sufletului. Cum ne pot ajuta cifrele să înțelegem și să echilibrăm polaritățile din interiorul nostru? Pentru mine, numerologia nu este doar o știință a cifrelor — este o cale de vindecare, un limbaj subtil al sufletului. Am numit-o, încă de la început, terapie prin numerologie, pentru că îmbină două aspecte fundamentale: rigoarea și structura masculină (prin radiografia numerologică natală), cu blândețea și profunzimea energiei feminine (vindecarea holistică). Echilibrul între aceste polarități — masculin și feminin, logică și simțire, acțiune și receptivitate — este, în opinia mea, cheia manifestării autentice în această dimensiune. Iar numerologia este una dintre

Category:Interviul ediției

Leave a comment

Posted on July 2, 2025July 3, 2025 by g.garais

Interviu cu Sinele TOTUNA #7 Sufletul Răspunde Bine ai venit în interviul în care, poate pentru prima dată, Sufletul tău își ia cuvântul. Există întrebări care nu se rostesc cu voce tare. Întrebări care stau, cuminți și grele, în colțurile inimii, așteptând momentul potrivit. Ne întrebăm cine suntem, ce căutăm în lume, de ce doare uneori viața și de ce ne e frică să fim noi înșine. Ne întrebăm cum să rămânem întregi în mijlocul haosului și dacă, dincolo de umbrele noastre, există totuși lumină. În această ediție, am ales să ascultăm cea mai tăcută, dar cea mai adevărată voce din noi: Sufletul. “Sufletul răspunde” nu este un interviu obișnuit. Nu există microfon, nici reporter, nici interlocutor. Există doar un dialog între tine și cea mai înaltă parte a ta. Te invităm să citești nu cu mintea, ci cu inima. Să lași aceste cuvinte să îți cadă în suflet ca niște semințe. Pentru că răspunsurile nu se află în afară, ci în adâncul tău. Sufletul Sine: Dragul meu om, nu uita niciodată: Tot ce cauți cu atâta dor e deja în tine. Binele. Frumosul. Adevărul. Sunt esența ta.Nu îți cer să fii perfect. Îți cer să fii viu. Să râzi, să plângi, să simți. Să alegi să privești, chiar și când toți ceilalți țin ochii închiși. Din starea ta de bine, de frumusețe și de adevăr, se va naște o lume nouă. Și lumea are nevoie să semene cu sufletul tău. Omul: De ce mă simt atât de copleșit în lumea asta? Parcă totul se mișcă prea repede… Sinele: Pentru că alergi după lucruri care nu te hrănesc. Și pentru că ai uitat că esența ta nu are viteză. Ea doar… este. Omul: Și ce să fac, atunci? Să mă opresc? Sinele: Nu e vorba să te oprești. E vorba să începi să simți. Să îți lași inima să vorbească, nu doar mintea. În haos, alege să fii prezent măcar o respirație. Omul: Dar dacă îmi e frică să simt? Uneori, e mai ușor să nu văd nimic… Sinele: Știu. Dar frica e poarta prin care treci ca să îți recuperezi puterea. Ce nu vrei să vezi îți conduce viața din umbră. Ce accepți să privești devine lumină. Omul: Cum mă reconectez la esență? Pare ceva prea abstract… Sinele: E simplu. Și greu. Te reconectezi când spui adevărul – măcar în șoaptă. Te reconectezi când respiri adânc și simți că ești viu. Te reconectezi când nu îți mai e rușine să fii om. Când alegi Binele, Frumosul, Adevărul – chiar dacă nimeni nu aplaudă. Omul: Și dacă lumea rămâne la fel de haotică? Sinele: Lumea va fi mereu haotică. Întrebarea e dacă tu alegi să fii centrul propriei tale lumi. Din acea stare, haosul nu mai are aceeași colți. Omul: Deci, există speranță? Sinele: Există mai mult decât speranță. Există claritate. Există clipa aceasta, în care citești aceste cuvinte. Și dacă mă asculți bine, îți șoptesc un secret: Ești deja mai aproape de tine decât crezi. Omul: De ce doare, uneori, viața? Sufletul: Pentru că îți amintește că ești viu. Și că ai venit aici nu să dormi, ci să crești. Omul: Și ce înseamnă, de fapt, să cresc? Sufletul: Înseamnă să devii din ce în ce mai transparent față de tine însuți. Să nu te mai ascunzi după povești. Să-ți îmbrățișezi rănile, nu doar bucuriile. Să înțelegi că evoluția nu e despre a fi perfect, ci despre a fi adevărat. Omul: Cum îmi dau seama dacă trăiesc pentru mine sau doar pentru ceilalți? Sufletul: Întreabă-te:“Dacă mâine nu m-ar mai privi nimeni, aș face aceleași alegeri?” Dacă răspunsul e “nu”… ai aflat adevărul. Omul: Cum pot să fiu în pace cu trecutul meu? Sufletul: Trecutul nu vrea să te bântuie. Vrea să fie integrat. Nu-l alunga. Invită-l la masă. Ascultă-l fără să te lași înghițit de el. Într-o zi, vei vedea că acele umbre pe care le tot eviți sunt, de fapt, părți din tine care tânjesc să fie iubite. Omul: Oare mă mint atunci când spun că sunt bine? Sufletul: Uneori, da. Dar și minciuna are un rol: te protejează până când ești pregătit să vezi adevărul. Nu te judeca. Dar nu rămâne prea mult acolo. Adevărul e locul unde respiri cel mai liber. Omul: De ce mi-e teamă să mă schimb? Sufletul: Pentru că schimbarea e o mică moarte. Și nimeni nu intră în necunoscut fără să tremure. Dar știi ce e ciudat? Tot ce îți dorești e, de fapt, dincolo de frica ta. Omul: Ce înseamnă să trăiești în adevăr? Sufletul: Să nu te mai trădezi pe tine însuți. Să spui “nu” când e “nu.” Să spui “da” când e “da.” Să nu-ți mai ceri scuze că simți ceea ce simți. Să fii blând, dar ferm. Să fii viu, nu doar funcțional. Omul: Și dacă mă simt pierdut, ce fac? Sufletul: Oprește-te. Inspiră. Amintește-ți: nimeni nu e pierdut în totalitate. Uneori, singura direcție corectă e înăuntru. Omul: De ce este important să ne reconectăm la esență? Sufletul: Pentru că acolo e tot ce ai căutat vreodată. Iubirea. Pacea. Puterea. Sensul. Frumusețea. Și acolo începi să înțelegi că nu ești singur niciodată. Din acea stare, creezi o lume care seamănă cu sufletul tău. Și, dragul meu om, lumea are nevoie disperată să semene cu sufletul tău. Omul: De ce sunt relațiile atât de complicate? Sufletul: Pentru că relațiile sunt oglinzi. Și nu ne place întotdeauna ce vedem în ele. Ne atrag, ne rănesc, ne vindecă. Fiecare om pe care îl iubești îți arată o parte din tine pe care poate nu o știai. Asta e darul și, uneori, chinul iubirii: să te vezi mai clar prin ochii celuilalt. Omul: Și dacă cineva mă rănește, înseamnă că nu ar trebui să mai iubesc? Sufletul: Nu. Înseamnă să înveți să iubești mai bine. Iubirea nu înseamnă să accepți orice. Înseamnă să vezi adevărul și să alegi sănătatea inimii tale. Uneori, iubirea adevărată e să pleci. Alteori, să rămâi. Dar întotdeauna, să rămâi credincios ție. Omul: Ce e umbra în

Category:Interviul ediției, Numarul 7

Leave a comment